Header image

Cea mai frumoasă femeie din lume

 

Cea mai frumoasă femeie din lume era o femeie tipărită pe un calendar prins în
pioneze ruginite pe ușa de carton care închidea toaleta bunicii.

După ce închideai ușa îngustă, vopsită cu multe straturi groase de vopsea albă, rămîneai
singur între pereții strîmți, tapetați cu mușama, în lumina slabă a unui bec econom, pus acolo
de bunicul de‑al doilea, care a murit de inimă rea cînd a înțeles că nu‑și mai poate recupera
economiile de o viață devalorizate în momentul căderii URSS, iar singurul martor al
singurătății tale era acea femeie cu șepcuță neagră, privindu‑te peste umăr dintr‑o caleașcă
peste care parcă ningea, iar frigul alb înfășura ochii ei negri într‑un fel de taină, o taină pe care
eu căutam să o înțeleg, prefăcîndu‑mă ba că mă doare burta, ba că am băut prea multă apă,
doar pentru a mă putea închide iar în toaletă, acolo unde, învăluită în mister, privea din calendar
frumoasa Necunoscută (1).

În cele din urmă, am întrebat‑o pe bunica cine este femeia din fotografie. Eram un copil
rușinos și vorbeam atît de rar, încît nu voi exagera dacă voi spune că aceasta a fost singura
întrebare pe care i‑am pus‑o bunicii vreodată.
– Mamă‑ta! a zis bunica acru și răspicat, așa încît să nu mai vreau să o întreb vreodată
ceva.

Așa am rămas convins că cea mai frumoasă femeie din lume era chiar mama mea, credință
care m‑a însoțit pînă aproape de adolescență, cînd, intrînd odată în toaleta bunicii, am văzut
pe ușă o fotografie cu o femeie tînără căreia îi căzuse haina de pe un umăr, astfel încît i se vedea
un sîn.

De fapt, bunica punea aceste calendare pe ușă deoarece avea o gaură în carton. Nu era
nici un mister. Totul s‑a petrecut doar în capul meu de copil.

—————————–

1 E vorba de tabloul pictorului rus Ivan Kramskoi
(1837‑1887), „Неизвестная

coperta fb